Bokmålsordboka
strigle 1
noun masculine
| singular | plural | ||
|---|---|---|---|
| indefinite form | definite form | indefinite form | definite form |
| en strigle | striglen | strigler | striglene |
Etymology
gjennom tysk; fra latin strigilis ‘skrapejern’Senses and Example Sentences
redskap til å strigle (2 med